Duminică, 5 octombrie 1930, la ora 11:00, un sobor de preoți în frunte cu părintele protoiereu Gh. Popovici a slujit „serviciul punerii pietrii fundamentale la Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din suburbia Precista”. Lăcașul de cult a fost ridicat din piatră fasonată și beton armat, între anii 1930 și 1947, după proiectul arhitecților R. Bolomei și F. Droz, la inițiativa preotului Constantin Matasă, antreprenor fiind italianul Carol Zani, iar sculptor decorator, Vicenzo Puschiasis.
Este concepută în sistem treflat, cu caracteristici gotice, dar urmărește îndeaproape stilul moldovenesc ce s-a impus în secolele 15-16.
Exteriorul este făcut din beton armat, piatră cioplită și cărămidă presată. Acoperișul cu țiglă smălțuită, are două turle, cu baza octogonală.
La interior, bolta cu stâlpii ce corespund contraforturilor exterioare sunt din beton armat, iar pe acesta este turnul armat, închis înăuntru. Al doilea turn își are baza pe pridvor iar în interiorul acestuia se află clopotele.
Pictura în fresco, ce corespunde stilului bizantin, a fost executat de frații Prefeta din București și Dumitru Irimescu din Piatra Neamț. Întreaga pictură a fost coordonată și controlată de Pr. I.D.Ștefănescu. Biserica este pictată în întregime, iar culorile predominante sunt galben și grena.