Amplasat în zona istorică a orașului, Ansamblul medieval „Curtea Domnească” Piatra-Neamț include construcții medievale reprezentative pentru epocă: Biserica „Sf. Ioan Domnesc”, Turnul-clopotniță și beciurile a două Case domnești..
Prima atestare documentară a Curţii Domneşti de la Piatra-Neamţ apare într-un document emis în anul 1491, când Ştefan cel Mare face danie Mănăstirii Tazlău, trei sate “care au fost din ocolul curţilor noastre de la Piatra“. Curtea Domnească a îndeplinit rolul administrativ al ținutului Neamțului și şi-a îndeplinit funcţiile de curte a domnitorilor Moldovei până în secolul al XVII-lea.
Biserica Domnească „Sf. Ioan Botezătorul”
Biserica „Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul” din Piatra Neamţ, cunoscută sub numele de „Sfântul Ioan Domnesc”, este unul dintre cel mai bine păstrate monumente dintre ctitoriile Sfântului Voievod Ştefan cel Mare.
A fost construită în perioada 1497-1498 în stil moldovenesc, caracteristic construcțiilor ștefaniene, cu accente gotice.
Biserica poartă hramul “Sf. Ioan Botezatorul” și este deschisă permanent turiștilor de pretutindeni, aici desfășurându-se permanent activități religioase.
Vechea catapeteasmă nu se mai păstrează, iar cea actuală a fost montată cu prilejul lucrărilor din 1868-1873, fiind sculptată de „Gherasim monahul şi Tănase săpătorul”, şi zugrăvită de către pictorii Panaite Mavrodin şi C.V. Basarab, după modelul de la Agapia.
Din tezaurul bisericii s-a păstrat un Tetraevangheliar, aflat astăzi la Muzeul de Istorie al României. Scris la Putna în 1502 de către ieromonahul Spiridon, acest manuscris poartă menţiunea că a fost lucrat din porunca lui Ştefan cel Mare pentru „biserica sa cu hramul Sfântul Ioan, de la curţile sale de pe Bistriţa”, ridicându-se la valoarea unei adevărate opere de artă, prin ornamentaţia bogată şi miniaturile care înfrumuseţează textul. Un deosebit interes istoric prezintă şi noul Pomelnic, întocmit în 1792, care consemnează cele mai importante evenimente din existenţa acestei ctitorii voievodale.
Turnul lui Ștefan cel Mare
Simbol al orașului Piatra-Neamt, Turnul lui Ștefan cel Mare sau Turnul – Clopotniță a fost zidit în anul 1499, la un an după construcţia bisericii. Pe faţada turnului se pot observa brâie din cărămidă şi celebrele discuri mici de teracotă smălţuită şi colorată. Astăzi, în camera clopotelor, se regăsesc patru clopote: cel mare, din secolul al XVII-lea, are o sonoritate unică, unul din secolul al-XIX-lea şi încă două clopote care sunt turnate recent.
Mecanismul primului ceas de mari dimensiuni al Turnului Clopotniţă a fost adus de la Viena în anul 1861. De-a lungul timpului mecanismul ceasului a fost schimbat de mai multe ori, iar cel existent a fost montat în anul 1920, prin contribuţia unor negustori din zonă.
Funcţionând şi ca turn de strajă, locaţia sa a fost aleasă cu multă pricepere şi meşteşug, căci avea vedere luminoasă către întreaga luncă a Bistriţei, iar străjerii puteau cuprinde cu vederea şi valea pe care, spre răsărit, porneau drumurile ce duceau la Cetatea Neamţului şi la târgul Romanului, iar spre miazăzi, spre zona Bacăului.
O legendă urbană spune că în Turnul lui Ştefan a locuit timp de 21 de ani Sfântul Gheorghe Pelerinul, unic pentru viaţa lui duhovnicească.
Sfântul Gheorghe Pelerinul s-a născut în anul 1846, în Șugag (astăzi în județul Alba), pe vremea când Transilvania făcea parte din Imperiul Habsburgic.
Auzind de numeroasele mănăstiri din Moldova, în anul 1895, Gheorghe a trecut Carpații și s-a stabilit la Piatra-Neamț, unde a primit o cămăruță în turnul clopotniță al bisericii Sfântul Ioan domnesc. În acest loc a rămas până la sfârșitul vieții sale.
A fost îngropat în cimitirul orașului Piatra-Neamț. După optsprezece ani, unul dintre ucenicii lui, vrând să-i mute moaștele la Râșca, a venit cu căruța la Piatra Neamț, l-a dezgropat și punându-le într-un sicriaș, a pornit la drum. Dar aproape de Mănăstirea Văratec caii s-au abătut din drum și osemintele au fost duse la Mănăstirea Văratec unde au rămas până astăzi. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a trecut în rândul Sfinților, cu zi de pomenire la 17 august.
Pivnița I
În spaţiul expoziţional din cadrul pivniţei sunt prezentate artefacte descoperite în zona Curţii Domneşti: monede, obiecte de podoabă şi accesorii de vestimentaţie. În cadrul expoziţiei a fost reconstituit echipamentul militar (platoşă, cămaşă de zale, coif, scut etc.) şi armamentul (spadă, sabie, topor, arc cu săgeţi etc.) specifice perioadei medievale.
În coridorul de acces şi în traveea de sud sunt dispuse o serie de panouri informative şi ilustrative, ce prezintă originea şi apariția târgului medieval, istoricul şi evoluția instituției Curții Domneşti de la Piatra, dar şi date privind cercetările arheologice ce au vizat pivnița Casei Domneşti.
Pivnița II
Această pivniţă datează din secolul al XVIII-lea. Totodată, pivniţa suprapune alte două, mai vechi, prima din epoca lui Alexandru cel Bun, iar a doua din perioada lui Ştefan cel Mare şi care au făcut parte, la un moment dat, din Ansamblul Curţii Domneşti. Istoricii spun ca această pivniță avea rol de beci unde se păstrau butoaiele cu vin ale domnitorilor Moldovei.
