Numele cetăţii Petrodava din Piatra-Neamț este menţionat de Ptolomeu în lucrarea “Geographia” în cadrul descrierii Daciei, unde sunt enumerate 43 de oraşe (cetăţi).
Vestigiile arheologice de pe Bâtca Doamnei au fost descoperite în 1928, de către neobositul cărturar şi cercetător Constantin Matasă, fondatorul Muzeului de Istorie din Piatra-Neamţ.
Arheologii au descoperit vestigii dacice pe dealul Bâtca Doamnei pe o suprafaţă de aproape 20.000 metri pătraţi şi s-au determinat două nivele de locuire: unul datând din secolul al II-lea î.H., celălalt corespunzător perioadei dintre secolele I î.H. şi I d.H.
Materialele arheologice, precum şi cele câteva monede descoperite la Bâtca Doamnei, i-au făcut pe cercetători să presupună că aşezarea a fost întemeiată în sec. II î.H., dar că perioada sa de înflorire a început în secolul următor, continuând şi după aceea.
În incinta cetăţii au fost identificate mai multe locuinţe, toate de formă dreptunghiulară, având temelia de piatră, pereţii din bârne şi acoperişul din şindrilă. O locuinţă de întindere mai mare, probabil cu mai multe încăperi, aflată pe platoul superior al cetăţii, ar fi putut constitui reşedinţa căpeteniei locale.
Dar cea mai remarcabilă descoperire de la Bâtca Doamnei o reprezintă urmele a două sanctuare, al căror plan şi aliniamente de tamburi de piatră este analog cu cel al sanctuarelor dacice identificate în cetăţile din Munţii Orastiei.
În cursul săpăturilor întreprinse aici în decursul mai multor ani, a ieşit la iveală obişnuitul inventar al aşezărilor dacice: ceramica locală şi cea de import (elenistică şi romană), unelte de fier, obiecte de podoabă, râşniţe de piatră etc. Aşa cum reliefează cercetările efectuate până în prezent, cetatea de pe Bâtca Doamnei constituia mai degrabă acropolă, centrul politic şi religios al dacilor din părţile Neamţului.
Sfârşitul cetăţii s-a datorat unui puternic incendiu. Tot un foc pârjolitor pusese capăt primei faze a acestei aşezări.
